ridichesubstantiv
ri-di-che
Definiții
substantiv feminin
1plantă cultivată pentru rădăcina comestibilă, de formă rotundă sau alungită, cu gust iute, de obicei roșie sau albă
„Am pus ridichi în salată pentru un gust picant."
substantiv feminin
2rădăcina acestei plante, consumată ca legumă, crudă sau în diverse preparate
„Ridichea neagră este bună pentru tuse."
Gramatică
Se declină: o ridiche, două ridichi; articulat: ridichea, ridichile.
Sinonime
ridichea roșieridichea neagră
Expresii și locuțiuni
a-i veni ridichea la nas — a se enerva, a-și pierde răbdarea
Etimologie
Din slavă veche redĭky, prin intermediul bulgărească sau sârbă.
Se scrie corect: Se scrie ridiche, nu ridice sau ridichea cu 'h' după 'd'.