revoltătoradjectiv
re-vol-tă-tor
Definiții
adjectiv
1Care provoacă indignare sau dezgust; care este extrem de neplăcut sau imoral.
„Comportamentul lui a fost revoltător față de colegi."
adjectiv
2Care este foarte urât sau respingător din punct de vedere fizic sau moral.
„Mirosul din cameră era revoltător."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: revoltătoare (feminin singular), revoltători (masculin plural), revoltătoare (feminin plural).
Expresii și locuțiuni
a fi revoltător — a fi extrem de neplăcut sau imoral, a stârni indignare
Etimologie
Din verbul a revolta (din franceză révolter, italiană rivoltare) + sufixul -ător.
Se scrie corect: Se scrie cu ă după t: revoltător, nu revoltator. Atenție la diacritice!