resuscitaverb
re-sus-ci-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A readuce la viață o persoană care a încetat să respire sau al cărei inimă s-a oprit, prin manevre medicale de urgență.
„Medicii au reușit să-l resusciteze pe bărbatul găsit inconștient."
verb tranzitiv figurat
2A reînvia, a readuce în actualitate ceva ce părea uitat sau dispărut (o idee, o tradiție, o modă).
„Proiectul cultural încearcă să resuscite obiceiurile străvechi ale satului."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: resuscitat. Gerunziu: resuscitând. Conjugare: eu resuscit, tu resuscitezi, el resuscită, noi resuscităm, voi resuscitați, ei resuscită.
Expresii și locuțiuni
a resuscita o afacere — a salva o afacere de la faliment, a o readuce pe picioare
Etimologie
Din franceză ressusciter, latină resuscitare (a trezi din nou).
Se scrie corect: Se scrie cu 'sc' (nu 'sci'): resuscita, nu resuscița. Atenție la diacritice: resuscită (cu ă la persoana a III-a singular).