Definiții
verb tranzitiv
1a face să devină din nou proaspăt, a împrospăta din nou; a reînnoi, a întineri
„Ploaia a reîmprospătat aerul încins al verii."
verb tranzitiv
2a aduce aminte cuiva ceva uitat, a reînvia în memorie
„Profesoara a reîmprospătat elevilor cunoștințele despre poezii."
verb reflexiv
3a-și recăpăta puterile, a se întrema, a se înviora
„După o noapte de somn, m-am reîmprospătat complet."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu reîmprospătez, tu reîmprospătezi, el reîmprospătează. Participiul: reîmprospătat. Gerunziu: reîmprospătând.