1Bareță sau baghetă de lemn, metal sau plastic, folosită în tipografie pentru a separa rândurile sau pentru a crea spații între elementele unei pagini.
„Tipograful a folosit un reglet pentru a alinia rândurile textului."
substantiv neutru
2Piesă subțire și dreptunghiulară, folosită în construcții sau în mobilier, pentru a acoperi rosturile sau pentru a fixa diverse elemente.
„Regletul de aluminiu a fost montat la marginea blatului de bucătărie."
Gramatică
Gen
neutru
Număr
singular
Plural
reglete
Articulat
regletul
Pluralul este 'reglete', iar articulat hotărât la singular este 'regletul'. La plural, articulat: 'regletele'.