redutăsubstantiv
re-du-tă
Definiții
substantiv feminin
1Fortificație de pământ sau de alt material, de formă închisă, folosită în trecut pentru apărare în timpul luptelor.
„Soldații s-au adăpostit în redută în timpul asediului."
substantiv feminin
2Figurat: persoană sau lucru care reprezintă o apărare puternică sau un sprijin important într-o situație dificilă.
„Biblioteca era o redută a cunoașterii în orașul mic."
Gramatică
Articol nehotărât: o redută. Pluralul: redute. Se folosește frecvent în contexte istorice sau literare.
Expresii și locuțiuni
a fi o redută — a fi un sprijin puternic sau o apărare eficientă
Etimologie
Din franceză redoute, care provine din italiană ridotta, iar aceasta din latină reductus (retras, ascuns).
Se scrie corect: Se scrie cu 'd' și 't', nu 'redută' cu 'ț' sau 'reduta' fără diacritice. Atenție la accent: redútă.