recursivadjectiv
re-cur-siv
Definiții
adjectiv
1Care se referă la o definiție, o funcție sau un proces care se definește sau se aplică prin el însuși, repetitiv, într-o manieră care se întoarce la sine.
„O funcție recursivă se apelează pe ea însăși pentru a rezolva o problemă."
adjectiv
2În informatică, despre un algoritm sau o procedură care se rezolvă prin apeluri repetate la sine, cu date mai mici, până la un caz de bază.
„Algoritmul recursiv pentru calculul factorialului este simplu și elegant."
Gramatică
Adjectiv de tipul 4 (cu terminație -iv). Feminin: recursivă, plural feminin: recursive. Se folosește frecvent în matematică și informatică.
Sinonime
recurentrepetitiviterativ (în anumite contexte)
Antonime
nerecursiviterativ (în opoziție cu recursiv)
Expresii și locuțiuni
definiție recursivă — Definiție care se referă la ea însăși, folosită în matematică și logică.
Etimologie
Din franceză récursif, care provine din latină recursus (întoarcere, revenire), de la verbul recurrere (a alerga înapoi).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 're' și cu 's' înainte de 'iv': recursiv. Atenție să nu confundați cu 'recurent' (care se repetă periodic).