receptacul - definiție, sinonime, exemple

DEX › receptacul

receptaculsubstantiv

re-cep-ta-cul

Definiții

substantiv neutru

1Parte a unei plante (de obicei, a unei flori) pe care se află organele de reproducere sau fructele.

„Receptaculul florii de floarea-soarelui susține numeroasele flori mici."

substantiv neutru

2Loc sau obiect care primește și adună ceva; recipient, rezervor.

„Receptaculul de gunoi era plin."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

receptacule

Articulat

receptaculul

Se declină ca un substantiv neutru cu plural în -e. Articolul hotărât la singular este 'receptaculul', la plural 'receptaculele'.

recipientrezervorcontainer

Din franceză réceptacle, latină receptaculum, de la recipere (a primi).

Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 're' și cu 'c' înainte de 'u': receptacul. Nu confunda cu 'receptacol' (greșit).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.