râgâiverb
râ-gâi
Definiții
verb intranzitiv
1A elimina cu zgomot aerul din stomac pe gură, de obicei după masă.
„După ce a băut prea mult suc, a râgâit tare."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu râgâi, tu râgâi, el râgâie, noi râgâim, voi râgâiți, ei râgâie. Participiu: râgâit.
Expresii și locuțiuni
a râgâi ca un porc — a râgâi zgomotos și neplăcut
Etimologie
Din latină *erugire, de la eructare.
Se scrie corect: Se scrie cu â după r, nu cu î: râgâi, nu rîgîi.