rabagisubstantiv
ra-ba-gi
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care cumpără și vinde lucruri vechi, mai ales obiecte casnice sau fier vechi; persoană care se ocupă cu recuperarea și valorificarea materialelor refolosibile.
„Rabagiul a strâns de la vecini tot felul de obiecte vechi pentru a le vinde."
substantiv masculin
2Persoană care se ocupă cu întreținerea și repararea unor vehicule vechi sau a unor utilaje, adesea în mod improvizat.
„Bătrânul rabagiu repara mașinile din curtea lui cu piese din dezmembrări."
Gramatică
Forma corectă este 'rabagi', nu 'rablagi'. Se folosește și cu sens peiorativ pentru o persoană neglijentă sau care se ocupă de lucruri de proastă calitate.
Sinonime
vechituristfierar vechinegustor de vechituridezmembrator
Expresii și locuțiuni
a umbla ca un rabagiu — a umbla cu haine vechi, neîngrijite, sau a se ocupa de lucruri mărunte și neînsemnate
Etimologie
Din turcă 'arabacı' (cărăuș, birjar), prin intermediul limbii grecești sau bulgare.
Se scrie corect: Se scrie 'rabagi', nu 'rablagi'. Atenție la grupul 'gi' – se pronunță [rabagʲ].