pulsatorsubstantiv
pul-sa-tor
Definiții
substantiv neutru
1Aparat sau dispozitiv care produce o mișcare ritmică, pulsatorie, sau care generează impulsuri (de obicei electrice, mecanice sau hidraulice).
„Pulsatorul mașinii de spălat agită apa pentru a curăța rufele."
substantiv neutru
2Organ sau parte a unui sistem care provoacă o pulsație, adică o bătaie ritmică (în tehnică, medicină etc.).
„În instalația de irigații, pulsatorul reglează debitul apei în mod intermitent."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul 'pulsatoare' și articolul hotărât 'pulsatorul'. Se folosește frecvent în domeniul tehnic și medical.
Expresii și locuțiuni
pulsator de curent — Dispozitiv care produce impulsuri electrice ritmice.
Etimologie
Din franceză 'pulsateur', derivat din verbul 'pulser' (a pulsa), care provine din latină 'pulsare' (a bate, a împinge).
Se scrie corect: Se scrie 'pulsator' cu 'u' după 'p', nu 'palsator' sau 'pulsatorr'. Atenție la plural: 'pulsatoare', nu 'pulsatori'.