proscomidiesubstantiv
pros-co-mi-di-e
Definiții
substantiv feminin
1Parte a liturghiei în cultul creștin ortodox, în care se pregătesc darurile (pâinea și vinul) pentru săvârșirea Sfintei Liturghii.
„Preotul a început proscomidia în altar, pregătind darurile pentru liturghie."
Gramatică
Este un termen liturgic, folosit mai ales în context religios. Se poate referi și la locul din altar unde se face această pregătire.
Sinonime
pregătirea darurilorproscomidia
Expresii și locuțiuni
a face proscomidia — a pregăti darurile pentru liturghie, conform ritualului ortodox
Etimologie
Din greacă bizantină προσκομιδή (proskomidí), care înseamnă 'aducere, ofrandă'.
Se scrie corect: Se scrie 'proscomidie', cu 's' după 'pro' și cu 'ie' la final, nu 'proscomidie' sau 'proscomidie'.