prohibitivadjectiv
pro-hi-bi-tiv
Definiții
adjectiv
1Care interzice sau oprește ceva; care are caracter de interdicție.
„Legea are un caracter prohibitiv pentru fumatul în spațiile publice."
adjectiv
2Despre prețuri sau costuri: atât de mare încât împiedică cumpărarea sau accesul.
„Prețurile prohibitive ale apartamentelor îi descurajează pe tineri."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: prohibitiv, prohibitivă, prohibitiv, prohibitivă (plural); comparativ: mai prohibitiv; superlativ: cel mai prohibitiv.
Expresii și locuțiuni
preț prohibitiv — preț foarte mare, care împiedică achiziția
Etimologie
Din franceză prohibitif, italiană proibitivo, latină prohibitivus.
Se scrie corect: Se scrie cu 'h' după 'b': prohibitiv, nu 'proibitiv'. Atenție la grupul 'hi'.