progressubstantiv
pro-gres
Definiții
substantiv neutru
1Înaintare, dezvoltare sau îmbunătățire într-un domeniu, într-o activitate sau în societate.
„Tehnologia a adus un mare progres în medicină."
substantiv neutru
2Evoluție pozitivă a unei persoane sau a unei situații, mers înainte spre un scop.
„Elevul a făcut progrese remarcabile la matematică."
Gramatică
Substantiv neutru, cu pluralul 'progrese'. Se folosește adesea la plural cu sensul de 'îmbunătățiri'.
Antonime
regresstagnaredecădereinvoluție
Expresii și locuțiuni
a face progrese — a se îmbunătăți, a avansa într-o activitate sau cunoaștere
progres tehnic — dezvoltarea tehnologiei și a mijloacelor de producție
Etimologie
Din franceză 'progrès', latină 'progressus' (înaintare, mers înainte).
Se scrie corect: Se scrie 'progres', nu 'progres' cu 'ss' sau 'progres' cu 'c' în loc de 'g'. Atenție la plural: 'progrese', nu 'progresuri'.