profețisubstantiv
pro-feți
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care, potrivit credințelor religioase, este inspirată de divinitate și vestește voința acesteia sau prezice evenimente viitoare.
„În Biblie, profeții au transmis mesaje importante poporului."
substantiv masculin
2Persoană care prevede sau anticipează evenimente viitoare, adesea cu înțelepciune.
„Unii îl considerau un profet al schimbărilor tehnologice."
Gramatică
Forma de singular este 'profet'. La plural nearticulat: profeți; articulat: profeții. Se folosește și forma de genitiv-dativ: profeților.
Sinonime
vizionarprevestitororacol
Expresii și locuțiuni
nimeni nu este profet în țara lui — Nimeni nu este apreciat sau recunoscut de cei din jurul său, deși este valoros.
Etimologie
Din grecescul 'prophetes', prin latină și slavonă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'f', nu cu 'i': 'profeți', nu 'profiți'. Atenție la diacritice: 'profeți' cu 'ț'.