privighetorsubstantiv
pri-vi-ghe-tor
Definiții
substantiv masculin
1Pasăre cântătoare de talie mică, cu penaj brun-cenușiu, vestită pentru cântecul ei melodios, mai ales noaptea.
„Privighetorul cânta în grădina din fața casei."
Gramatică
Articolul nehotărât: un privighetor. Se folosește și forma feminină 'privighetoare' (mai rar, învechită).
Sinonime
filomelăcântăreț al nopții
Expresii și locuțiuni
a cânta ca un privighetor — a cânta foarte frumos, melodios
Etimologie
Din slavă veche *privigati (a veghea), referitor la cântecul de noapte.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ghe' după 'i', nu 'ghe' simplu: privighetor, nu privigetor.