pricopsitadjectiv
pri-cop-sit
Definiții
adjectiv
1Care a ajuns la o stare materială bună, care s-a îmbogățit; prosper, înstărit.
„După ani de muncă, unchiul meu s-a pricopsit și și-a cumpărat o casă mare."
adjectiv
2(în sens ironic sau negativ) Care a căpătat ceva neplăcut sau o situație proastă; păgubit, înșelat.
„S-a pricopsit cu o mașină veche care se strică mereu."
Gramatică
Adjectiv provenit din verbul 'a se pricopsi' (a se îmbogăți, a dobândi). Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a se pricopsi cu ceva — a dobândi ceva, de obicei cu sens ironic, ceva neplăcut sau de proastă calitate
Etimologie
Din slavă (veche) 'prikopati' (a săpa, a găsi), cu sensul de 'a dobândi'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'pri' și cu 's' înainte de 'it': pricopsit, nu 'pricopsit' cu 'ț' sau 'pricopsit' cu 'c' dublu.