Definiții
substantiv feminin
1Cauză, motiv, temei pentru care se întâmplă ceva.
„Nu știu care a fost pricina certurii lor."
substantiv feminin
2Neînțelegere, ceartă, conflict între persoane.
„Copiii s-au bătut dintr-o pricină măruntă."
substantiv feminin
3Persoană sau lucru care provoacă o situație neplăcută (în expresii).
„El este pricina tuturor necazurilor noastre."
Expresii și locuțiuni
din pricina — din cauza, datorită (cu sens negativ)
fără pricină — fără motiv, nejustificat
a avea pricină cu cineva — a fi în conflict cu cineva