prescurăsubstantiv
pres-cu-ră
Definiții
substantiv feminin
1Pâine mică și rotundă, făcută din făină de grâu, folosită în ritualul creștin ortodox pentru împărtășanie.
„Preotul a sfințit prescura în timpul liturghiei."
substantiv feminin
2Pâine sau turtă făcută din făină de grâu, în formă de cruce sau cu semnul crucii, care se împarte credincioșilor la biserică.
„La sfârșitul slujbei, credincioșii au primit prescură."
Gramatică
Se folosește adesea la plural, mai ales în context liturgic. Forma articulată: prescura.
Sinonime
prosforăpâine de împărtășanie
Expresii și locuțiuni
a da prescură — a oferi prescură cuiva, de obicei la biserică, ca semn de pomană sau de binecuvântare.
Etimologie
Din slavona (veche) 'proskura', care provine din grecescul 'prosphora' (ofrandă).
Se scrie corect: Se scrie 'prescură', nu 'prescura' (fără ă) când este forma nearticulată. Atenție la diacritice: ă.