povestitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › povestitor

povestitorsubstantiv

po-ves-ti-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care spune sau relatează o poveste, o întâmplare, un fapt; narator.

„Bunicul era un povestitor minunat, iar noi îl ascultam cu sufletul la gură."

substantiv masculin

2Autor de opere literare narative, care prezintă întâmplări imaginare sau reale.

„Ion Creangă este unul dintre cei mai iubiți povestitori români."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

povestitori

Articulat

povestitorul

Formează femininul cu -toare: povestitoare. Se conjugă ca un substantiv obișnuit cu articol hotărât -ul.

naratorrelatatorspusător

povestitor de povești — Persoană care spune basme sau întâmplări fantastice, adesea copiilor.

Din verbul a povesti + sufixul -tor, moștenit din latină.

Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'v', nu 'povestitor' cu 'a' (greșit: povestator). Atenție la grupul 'st' și la sufixul '-tor'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.