potențialsubstantiv
po-ten-ți-al
Definiții
substantiv neutru
1Capacitatea sau posibilitatea de a se dezvolta, de a acționa sau de a produce un efect în viitor.
„Acest tânăr are un potențial uriaș în sport."
substantiv neutru
2În fizică, mărime care caracterizează un câmp (electric, gravitațional) și care determină energia potențială a unui corp în acel câmp.
„Diferența de potențial electric dintre cele două puncte este de 12 volți."
adjectiv
3Care există ca posibilitate, care poate deveni real; posibil, virtual.
„Un pericol potențial amenință zona."
Gramatică
Ca substantiv, se folosește de obicei la singular; pluralul este rar. Ca adjectiv, se acordă în gen, număr și caz (potențial, potențială, potențiali, potențiale).
Sinonime
posibilitatecapacitatevirtualposibil
Expresii și locuțiuni
a avea potențial — a avea capacitatea de a se dezvolta sau de a reuși
potențial de acțiune — semnale electrice care se transmit prin neuroni
Etimologie
Din franceză potentiel, latină potentialis, derivat din potentia (putere, capacitate).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ți' după 'n': potențial, nu 'potential' sau 'potențial' cu 'ț' greșit. Atenție la diacritice: â nu apare, ci 'ți'.