substantiv masculin
1Mamifer rozător mic, cu corpul îndesat, urechi scurte și coadă scurtă, care trăiește în vizuini pe câmpii; numit și popândău.
„Popândocul iese din vizuină la soare în zilele călduroase."
substantiv masculin
2Termen familiar pentru o persoană scundă și îndesată, uneori cu sens glumeț sau afectuos.
„Ionel e un popândoc simpatic, mereu vesel."