pomanăsubstantiv
po-ma-nă
Definiții
substantiv feminin
1Dare de bani, de alimente sau de alte bunuri făcută cuiva sărac sau unei instituții de binefacere, de obicei din milă sau pentru sufletul unui mort.
„Bătrâna dădea pomană la biserică în fiecare duminică."
substantiv feminin
2Faptă bună făcută cuiva fără a aștepta ceva în schimb; milostenie.
„A-i oferi unui om flămând o pâine este o adevărată pomană."
substantiv feminin
3În expresia 'de pomană' – în zadar, fără folos, degeaba.
„Muncește de pomană, pentru că nimeni nu-i apreciază efortul."
Gramatică
Articol nehotărât: o pomană. Se folosește și cu sens figurat, în expresii.
Expresii și locuțiuni
a da de pomană — a oferi ceva gratuit, fără a primi bani în schimb
de pomană — în zadar, fără rezultat
a-i fi de pomană — a-i fi de folos, a-i fi de ajutor (în unele contexte)
Etimologie
Din slavă (veche) 'poměnъ' sau din greacă 'poménē', cu sensul de 'amintire, pomenire'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' la început, nu 'pamănă' sau 'pomană' cu 'a' după 'm' – forma corectă este 'pomană'.