politicăsubstantiv
po-li-ti-că
Definiții
substantiv feminin
1Arta și știința guvernării unui stat sau a conducerii treburilor publice; ansamblul ideilor și acțiunilor prin care se conduc relațiile dintre oameni într-o societate.
„Politica externă a României se bazează pe cooperare internațională."
substantiv feminin
2Mod de a acționa sau de a se comporta al cuiva, pentru a obține anumite avantaje sau pentru a-și atinge scopurile.
„Politica firmei este de a oferi servicii de calitate clienților."
Gramatică
Substantiv feminin, terminat în -ă, articulat hotărât: politica; pluralul: politici. Se folosește și ca adjectiv (ex: știință politică).
Sinonime
guvernarestrategieconducereadministrare
Expresii și locuțiuni
a face politică — a se ocupa de activități politice, a milita pentru o anumită orientare politică
politică de pumn — acțiuni brutale, lipsite de diplomație
Etimologie
Din franceză politique, care provine din latină politicus, din greacă politikos (referitor la cetate, la stat).
Se scrie corect: Se scrie cu â în interior: politică, nu 'politică' cu 'î' sau 'politica' fără cratimă. Atenție la diacritice: ă final.