plombasubstantiv
plom-ba
Definiții
substantiv feminin
1Material dentar folosit pentru a umple o cavitate a unui dinte cariat.
„Dentistul mi-a pus o plombă la molar."
substantiv feminin
2Sigiliu sau dispozitiv de închidere aplicat pe un ambalaj sau pe un contor pentru a preveni deschiderea neautorizată.
„Plomba de pe contorul de electricitate era intactă."
Gramatică
Articolul hotărât pentru singular este 'plomba', iar pentru plural 'plombele'. Se folosește și forma de plural 'plombe'.
Sinonime
obturațiesigiliuumplutură
Expresii și locuțiuni
a pune o plombă — a trata un dinte cariat prin umplerea cavității cu material special
a rupe plomba — a deschide un ambalaj sau un contor prin forțarea sigiliului
Etimologie
Din franceză 'plombe', care provine din latină 'plumbum' (plumb), deoarece primele plombe dentare erau făcute din plumb.
Se scrie corect: Se scrie 'plomba' cu 'o' după 'pl', nu 'plamba' sau 'plombba'. Atenție la diacritice: 'plomba' nu are diacritice, dar pluralul este 'plombe'.