Definiții
adjectiv
1Care conține tot ce poate încăpea, umplut complet.
„Paharul este plin cu apă."
adjectiv
2Care are o suprafață complet acoperită, fără goluri.
„Peretele era plin de afișe."
adjectiv
3Care este ocupat în totalitate, fără loc liber.
„Autobuzul era plin de călători."
substantiv neutru
4Stare a unui recipient care nu mai poate primi nimic în plus.
„A turnat lapte până la plin."
Gramatică
Plural
plini (masc.), pline (fem./neutru)
Articulat
plinul (masc./neutru), plina (fem.)
Adjectiv cu forme flexionare: plin, plină, plini, pline. Comparativ: mai plin, superlativ: cel mai plin.
Expresii și locuțiuni
a fi plin de sine — a fi încrezut, a se lăuda
a umple paharul — a depăși limita răbdării cuiva
plin ochi — foarte plin, până la refuz
Se scrie corect: Se scrie 'plin', nu 'plin' cu alte litere. Atenție la acord: 'paharul plin', 'paharul plină' este greșit.