plăieșsubstantiv
plă-ieș
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care locuiește la munte sau în zone deluroase, cunoscătoare a acestor locuri; muntean.
„Plăieșii cunosc bine potecile din Carpați."
substantiv masculin
2În trecut, soldat sau paznic de frontieră care păzea trecătorile și granițele țării.
„Plăieșii păzeau granița de invazii."
Gramatică
Formează pluralul cu terminația -i; articolul hotărât singular este -ul.
Sinonime
munteancărăbangrănicerpaznic de munte
Antonime
câmpieancetățean de la șes
Expresii și locuțiuni
a fi plăieș — a fi priceput în drumeții montane, a cunoaște bine muntele
Etimologie
Din slavă veche *plěšь* (sau din bulgară), legat de cuvântul 'plai' (loc de munte).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'pl' și cu 'ie' după 'plă': plă-ieș. Nu confunda cu 'plăieș' (cu 'ș' final) și nu scrie 'plăieș' cu 'i' după 'ș'.