placentaradjectiv
pla-cen-tar
Definiții
adjectiv
1Care aparține placentei sau se referă la placentă.
„Cordul placentar asigură schimburile între mamă și făt."
adjectiv
2Care are placentă (despre animale).
„Mamiferele placentare își hrănesc fătul prin placentă."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: placentară, plural: placentare.
Etimologie
Din franceză placentaire, după latină placenta.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'a', nu 'placentar' cu 'ț'.