pitagoriciansubstantiv
pi-ta-go-ri-cian
Definiții
substantiv masculin
1Adept al doctrinei filozofului grec Pitagora, care susținea că numerele sunt principiul fundamental al universului.
„Pitagoricienii credeau că armonia muzicii poate fi explicată prin raporturi numerice."
adjectiv
2Care aparține sau se referă la Pitagora sau la învățătura sa.
„Teorema pitagoriciană este studiată în geometrie."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen și număr: pitagoriciană, pitagoricieni, pitagoriciene.
Expresii și locuțiuni
teorema pitagoriciană — Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor.
Etimologie
Din franceză pythagoricien, după numele lui Pitagora.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'c' (pitagorician), nu 'pitagoritian'. Atenție la grupul 'ci' din final.