pităsubstantiv
pi-tă
Definiții
substantiv feminin
1Pâine, în limbaj familiar sau regional.
„La țară, bunica făcea cea mai bună pită în cuptor."
Gramatică
Formă populară pentru 'pâine'; se folosește mai ales în vorbirea curentă și în literatură pentru a da un ton familiar.
Sinonime
pâinepâinicămămăligă (în anumite contexte)
Expresii și locuțiuni
a-i fi cu pita în mână — a fi aproape de a obține ceva, a avea ocazia
Etimologie
Din latină 'picta' (pâine unsă), prin intermediul limbii italiene 'pitta' sau direct din greaca veche.
Se scrie corect: Se scrie cu 'î' în interior, nu 'pita' cu 'i' scurt; diacriticele sunt obligatorii: pită.