pipăsubstantiv
pi-pă
Definiții
substantiv feminin
1Unealtă sau instrument folosit pentru fumat, format dintr-un tub cu o parte scobită în care se pune tutun.
„Bunicul stătea pe prispa casei și fuma din pipă."
substantiv feminin
2Cantitate de tutun care încape într-o astfel de unealtă.
„A fumat o pipă după masă."
Gramatică
Articolul hotărât pentru singular este 'pipa', iar pentru plural 'pipele'. Se folosește și cu sens figurat în expresii.
Expresii și locuțiuni
a trage din pipă — a fuma folosind pipa
a-i merge ca pe roate (cu pipa) — a-i merge bine, fără probleme (expresie rar folosită)
Etimologie
Din latină populară *pipa, de la pipare (a piui), referitor la sunetul scos de fum sau de instrument.
Se scrie corect: Se scrie 'pipă' cu 'ă' la final, nu 'pipa' fără diacritice. Atenție la plural: 'pipe', nu 'pipă'.