perturbativadjectiv
per-tur-ba-tiv
Definiții
adjectiv
1Care produce perturbare, tulburare sau dezordine; care deranjează ordinea sau funcționarea normală a ceva.
„Zgomotul perturbativ din trafic a afectat concentrarea elevilor la examen."
adjectiv
2Care influențează negativ un sistem, un proces sau o stare, provocând instabilitate sau devieri.
„Factorii perturbativi din economie au dus la creșterea prețurilor."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: perturbativă, plural: perturbative (feminin), perturbativi (masculin).
Expresii și locuțiuni
factor perturbativ — element care produce tulburare sau dezechilibru într-un sistem
Etimologie
Din franceză perturbatif, derivat din latină perturbare (a tulbura).
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'b' și cu 'tiv' la final, nu 'tiv' cu 'e'. Atenție la diacritice: perturbativ (nu 'perturbativ' fără accent).