persistentadjectiv
per-sis-tent
Definiții
adjectiv
1Care dăinuie mult timp, care nu încetează ușor; stăruitor, tenace.
„El este un elev persistent, nu renunță niciodată la problemele grele."
adjectiv
2Care se menține mult timp într-o anumită stare (despre fenomene, senzații, boli).
„Durerea persistentă de cap l-a obligat să meargă la medic."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: persistent (masc. sg.), persistentă (fem. sg.), persistenți (masc. pl.), persistente (fem./neutru pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi persistent în ceva — a nu renunța, a stărui cu insistență pentru a obține ceva
Etimologie
Din franceză persistant, latină persistens, -entis (participiul prezent al lui persistere = a rămâne stăruitor).
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'per' și cu 't' la final: persistent, nu 'persistend' sau 'persistentt'.