perfecțiunesubstantiv
per-fec-ți-u-ne
Definiții
substantiv feminin
1Starea sau calitatea a ceea ce este perfect, fără defecte sau lipsuri.
„Perfecțiunea nu există în lumea reală, dar putem tinde spre ea."
substantiv feminin
2Persoană sau lucru considerat desăvârșit, exemplar.
„Ea este perfecțiunea întruchipată în tot ceea ce face."
Gramatică
Formează pluralul cu terminația -i. Este un substantiv de origine latină, cu sufixul -țiune.
Expresii și locuțiuni
a atinge perfecțiunea — a ajunge la un nivel maxim de calitate sau de realizare
perfecțiunea face pe dracul — a insista prea mult pe detalii poate strica rezultatul final
Etimologie
Din latină perfectio, -onis, prin intermediul franceză perfection.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ți' după 'c', nu 'țiune' cu 'ț' simplu. Atenție la diacritice: perfecțiune, nu perfecţiune (cu virgulă) sau perfectiune.