perfectibiladjectiv
per-fec-ti-bil
Definiții
adjectiv
1Care poate fi perfecționat, care este capabil de îmbunătățire sau de desăvârșire.
„Omul este o ființă perfectibilă, mereu în căutarea progresului."
Gramatică
Plural
perfectibili (masc.), perfectibile (fem.)
Articulat
perfectibilul (masc. sg.), perfectibila (fem. sg.)
Adjectiv de tipul 2 terminații (masculin/neutru singular -bil, feminin singular -bilă, plural -bili/-bile). Se folosește frecvent cu verbul 'a fi'.
Sinonime
perfecționabilîmbunătățibildesăvârșibil
Etimologie
Din franceză perfectible, derivat din latină perfectibilis, de la perficere (a desăvârși).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'perfec-', nu 'perfectibil' cu 'ct'? De fapt, corect este 'perfectibil' (cu 'ct'), deoarece derivă din 'perfect'. Atenție la diferența față de 'perfecționabil' (cu 'țion').