perfectadjectiv
per-fect
Definiții
adjectiv
1Care este fără cusur, desăvârșit, fără greșeli sau lipsuri.
„A obținut o notă perfectă la examen."
adjectiv
2Care este complet, întreg, total.
„În tăcere perfectă, toți ascultau povestea."
adjectiv
3Care se potrivește exact, ideal pentru un scop.
„Această rochie este perfectă pentru petrecere."
Gramatică
Adjectiv cu forme flexionare: perfect, perfectă, perfecți, perfecte. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Antonime
imperfectdefectuosincompletgreșit
Expresii și locuțiuni
perfect! — Exclamație care exprimă acordul sau satisfacția.
a fi perfect — A fi fără cusur, a fi ideal.
Etimologie
Din latină perfectus, participiul lui perficere (a duce la bun sfârșit).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'p', nu 'perfict'. Atenție la plural: perfecți (nu 'perfecți' cu 'ț'? De fapt, 'perfecți' este corect, cu 'cți'.)