penăsubstantiv
pe-nă
Definiții
substantiv feminin
1Formație cornoasă care acoperă corpul păsărilor și care servește la zbor, la protecție și la termoreglare.
„Pasărea își netezește penele cu ciocul."
substantiv feminin
2Unealtă de scris cu vârf subțire, folosită în trecut cu cerneală; astăzi, unealtă cu pastă sau gel.
„A scris o scrisoare cu o penă de metal."
substantiv feminin
3Piesă elastică care produce presiune sau care servește la amortizare, la transmiterea mișcării.
„Arcul de la pix este o peniță, dar și arcul de la suspensia mașinii se numește penă."
Gramatică
La plural, articulat: penele. Forma de singular articulat este 'pana' (cu un singur n), dar se scrie cu 'ă' la final: 'pana' se pronunță identic cu 'până' (prepoziție), dar se scrie diferit.
Expresii și locuțiuni
a-și lua zborul cu penele altora — a se lăuda cu realizările altora
a fi ușor ca o pană — a fi foarte ușor
a scrie cu pana — a scrie cu cerneală și toc
Etimologie
Din latină 'pinna' (aripă, penă).
Se scrie corect: Se scrie 'penă' cu 'ă' la final, nu 'pena' (fără diacritice). Atenție: 'pana' (articulat) se scrie cu un singur 'n', dar 'până' (prepoziție) se scrie cu 'â' și 'n'.