Definiții
substantiv neutru
1Construcție ușoară, adesea provizorie, folosită pentru expoziții, târguri sau alte evenimente.
„La târgul de carte, am vizitat pavilionul editurii preferate."
substantiv neutru
2Clădire separată într-un ansamblu (spital, școală, parc), cu o funcție specifică.
„Spitalul are un pavilion special pentru copii."
substantiv neutru
3Parte a unui instrument de suflat din alamă, de formă conică, care amplifică sunetul.
„Trompetistul a curățat pavilionul trompetei înainte de concert."
Etimologie
Din franceză pavillon, italiană padiglione, latină papilio (fluture, cort).