pășunatsubstantiv
pă-șu-nat
Definiții
substantiv neutru
1Acțiunea de a paște; faptul de a duce animalele la pășune pentru a se hrăni cu iarbă.
„Pășunatul oilor pe pajiștile montane este o tradiție veche."
substantiv neutru
2Perioada în care animalele sunt lăsate să pască pe pășuni.
„Pășunatul de primăvară începe când iarba crește suficient."
Gramatică
Este un substantiv verbal provenit de la verbul 'a pășuna'. Se folosește adesea cu articol hotărât: 'pășunatul'. Pluralul este rar folosit.
Sinonime
păscutpășunarepășunatul animalelor
Expresii și locuțiuni
pășunat intensiv — Sistem de creștere a animalelor în care acestea sunt ținute pe pășuni îngrășate și supravegheate atent.
pășunat extensiv — Sistem de creștere a animalelor pe suprafețe mari de pășune, fără îngrijire intensivă.
Etimologie
Din verbul 'a pășuna', derivat din 'pășune', care provine din latină 'pastio, -onis' (pășunat).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'p' și cu 'ș' după 'ă': pă-șu-nat. Nu confunda cu 'pășunat' (cu 'ș') și 'pășunat' (cu 'ș' și 'u').