parchetaverb
par-che-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A acoperi o suprafață (de obicei podeaua) cu parchet, adică cu plăci sau lamele de lemn.
„Am decis să parchetăm livingul înainte de iarnă."
Gramatică
Verb de conjugarea I, infinitiv lung: parchetare. Participiu: parchetat. Forme: eu parchetez, tu parchetezi, el parchetează. Imperfect: parchetam. Perfect simplu: parchetai.
Sinonime
pavapodeiacoperi cu parchet
Antonime
desparchetascoate parchetul
Expresii și locuțiuni
a parcheta o cameră — a instala parchet într-o încăpere
Etimologie
Din franceză parqueter, derivat din parquet (parchet).
Se scrie corect: Se scrie parcheta, nu parcheta (cu ch, nu cu c). Atenție la forma de persoana a III-a: el parchetează, nu parchetează.