parcelăsubstantiv
par-ce-lă
Definiții
substantiv feminin
1Suprafață de teren, de obicei mică, destinată unei anumite utilizări (agricultură, construcții etc.).
„Fermierul a împărțit terenul în parcele pentru diferite culturi."
substantiv feminin
2Porțiune dintr-un ansamblu mai mare, delimitată pentru un scop specific.
„Fiecare parcelă a pădurii este îngrijită separat."
Gramatică
Articolul hotărât la singular este 'parcela', iar la plural 'parcelele'. Forma de plural nearticulat este 'parcele'.
Sinonime
lotterenporțiunesuprafață
Expresii și locuțiuni
parcelă agricolă — Suprafață de teren folosită pentru culturi agricole.
Etimologie
Din franceză parcelle, care provine din latină particella (părticică).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' la final: 'parcelă', nu 'parcela' (forma articulată). Atenție la plural: 'parcele', nu 'parcelele' (forma articulată).