pantagruelicadjectiv
pan-ta-gru-e-lic
Definiții
adjectiv
1Care este uriaș, imens, exagerat de mare, mai ales în ceea ce privește mâncarea sau băutura; care are un apetit sau o sete uriașă.
„La petrecere s-a servit un ospăț pantagruelic, cu mâncare din belșug pentru toți invitații."
adjectiv
2Care este caracteristic unui apetit sau unei sete neobișnuit de mari, de nesățios.
„Pofta lui pantagruelică pentru dulciuri îl făcea să golească frigiderul în câteva ore."
Gramatică
Adjectiv provenit din numele propriu Pantagruel, personaj din opera lui Rabelais. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forma feminină: pantagruelică, plural feminin: pantagruelice.
Expresii și locuțiuni
apetit pantagruelic — un apetit extrem de mare, de nesățios
ospăț pantagruelic — o masă foarte bogată și abundentă
Etimologie
Din franceză pantagruélique, derivat de la Pantagruel, personaj uriaș din romanul lui François Rabelais, cunoscut pentru apetitul său uriaș.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'g' și cu 'e' după 'u': pantagruelic. Nu confunda cu 'pantagruel' (substantiv propriu).