paleoliticsubstantiv
pa-le-o-li-tic
Definiții
substantiv neutru
1Perioada cea mai veche și cea mai lungă din istoria omenirii, din preistorie, când oamenii foloseau unelte din piatră cioplită și trăiau din vânătoare și culegere.
„În paleolitic, oamenii locuiau în peșteri și vânau animale sălbatice."
adjectiv
2Care se referă la această perioadă sau la obiectele, uneltele sau artefactele din acea epocă.
„Arheologii au descoperit unelte paleolitice în apropierea râului."
Gramatică
Plural
paleolitice (adjectiv) / paleoliticuri (rar, substantiv)
Ca substantiv, este neutru, articulat hotărât: paleoliticul. Ca adjectiv, se acordă în gen și număr: paleolitic, paleolitică, paleolitici, paleolitice.
Sinonime
epoca de piatră vechepaleoliticul
Expresii și locuțiuni
paleoliticul superior — Ultima parte a paleoliticului, caracterizată prin apariția omului modern și a artei rupestre.
Etimologie
Din franceză paléolithique, format din grecescul palaios (vechi) și lithos (piatră).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'p' și cu 'i' după 'l': paleolitic, nu 'paleolitik' sau 'paleolitic' cu 'c' greșit la final.