palatalizaverb
pa-la-ta-li-za
Definiții
verb tranzitiv
1A transforma un sunet într-o consoană palatală, adică pronunțată cu limba aproape de cerul gurii (palatul).
„În dialectul popular, vorbitorii palatalizează consoanele înainte de vocalele e și i."
verb reflexiv
2Despre un sunet: a deveni palatal, a se pronunța cu palatalizare.
„În anumite cuvinte, consoana se palatalizează în mod natural."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu palatalizez, tu palatalizezi, el palatalizează. Participiu: palatalizat. Gerunziu: palatalizând.
Sinonime
palatalizare (verb substantivat)înmuiere (în fonetică)
Etimologie
Din franceză palataliser, după palatal (referitor la palatul gurii).
Se scrie corect: Se scrie cu 'a' după 'l': palataliza, nu 'palataliza' cu 'e'. Atenție la grupul 'ti' din interior: se pronunță [palataliza], nu [palatali-za].