oxidaverb
o-xi-da
Definiții
verb tranzitiv
1A combina o substanță cu oxigenul, producând un oxid; a provoca oxidarea.
„Rugina oxidează fierul în prezența apei și a aerului."
verb reflexiv
2A se combina cu oxigenul, pierzând electroni (despre elemente chimice); a se altera prin oxidare.
„Fructele tăiate se oxidează și se înnegresc."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: oxidat. Gerunziu: oxidând. Conjugare: eu oxidez, tu oxidezi, el oxidează, noi oxidăm, voi oxidați, ei oxidează.
Expresii și locuțiuni
a se oxida — a reacționa cu oxigenul, adesea ducând la deteriorarea materialului (ex. rugina)
Etimologie
Din franceză oxyder, după oxigen.
Se scrie corect: Se scrie cu x, nu cu cs: oxida, nu ocsida. Atenție la diacritice: oxida (verb), nu oxidă (substantiv).