ortografiasubstantiv
or-to-gra-fi-a
Definiții
substantiv feminin
1Modul corect de a scrie cuvintele unei limbi, după regulile stabilite; scrierea corectă.
„La școală am învățat ortografia cuvintelor cu cratimă."
substantiv feminin
2Parte a gramaticii care studiază regulile scrierii corecte a cuvintelor.
„Ortografia limbii române include reguli pentru folosirea literelor â și î."
Gramatică
Articulat
ortografia (forma articulată)
Substantiv feminin, articulat hotărât: ortografia; nearticulat: ortografie. Plural: ortografii.
Sinonime
scriere corectăortoepie (în sens larg)gramatică (în context)
Antonime
greșeală de ortografiedisortografie
Expresii și locuțiuni
a respecta ortografia — a scrie corect, respectând regulile
Etimologie
Din franceză orthographie, care provine din greaca veche orthos (drept, corect) + graphia (scriere).
Se scrie corect: Se scrie ortografie, nu ortografie (cu 'f' și 'i' după 'g'). Atenție la cratimă: 'ortografia' nu are cratimă.