ordonator - definiție, sinonime, exemple

DEX › ordonator

ordonatorsubstantiv

or-do-na-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană sau instituție care dispune efectuarea unei plăți sau care autorizează cheltuieli, în special în cadrul unui buget.

„Ordonatorul de credite a semnat documentele pentru finanțarea școlii."

substantiv masculin

2Persoană care organizează sau aranjează ceva, care pune ordine într-o activitate sau într-un grup.

„El este ordonatorul evenimentului, el stabilește programul și locurile."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

ordonatori

Articulat

ordonatorul

Se folosește frecvent în sintagma 'ordonator de credite' (persoană autorizată să aprobe cheltuieli publice).

ordonator de credite — Persoană sau autoritate care are dreptul să aprobe și să dispună plăți din fonduri publice.

Din franceză ordonnateur, după verbul a ordona.

Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'r' și cu 'a' după 'n': ordonator, nu 'ordonator' cu 'â'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.