ordonanțasubstantiv
or-do-nan-ța
Definiții
substantiv feminin
1Act normativ emis de guvern, care are putere de lege, în anumite condiții prevăzute de Constituție.
„Guvernul a emis o ordonanță de urgență pentru a modifica legea educației."
substantiv feminin
2Dispoziție, poruncă sau comandă dată de o autoritate.
„Ordonanța comandantului a fost respectată de toți soldații."
Gramatică
Forma nearticulată: ordonanță. La plural, articulat: ordonanțele.
Sinonime
decrethotărâredispozițieporuncă
Expresii și locuțiuni
ordonanță de urgență — Act normativ emis de guvern în situații excepționale, care intră în vigoare imediat.
Etimologie
Din franceză ordonnance, latină ordinantia.
Se scrie corect: Se scrie cu â după n, nu cu î: ordonanță, nu ordonaință. Atenție la cratimă: ordonanța (cu cratimă) este forma articulată, dar se scrie fără cratimă.