opussubstantiv
o-pus
Definiții
substantiv neutru
1Operă, lucrare (în special artistică sau științifică) considerată ca un tot unitar.
„Acest tablou este opus-ul său cel mai cunoscut."
substantiv neutru
2În muzică, fiecare lucrare dintr-o serie numerotată a unui compozitor.
„Sonata opus 27 a lui Beethoven este celebră."
Gramatică
Se folosește adesea cu numerale (opus 1, opus 2). Pluralul este rar folosit.
Expresii și locuțiuni
opus magnum — Cea mai importantă lucrare a unui artist sau scriitor.
Etimologie
Din latină 'opus' (lucrare, operă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' la început, nu 'hopus' sau 'opuz'. Atenție la plural: 'opusuri', nu 'opuși'.