oneraradjectiv
o-ne-rar
Definiții
adjectiv
1Care impune o sarcină grea, o obligație costisitoare sau apăsătoare; care este împovărător.
„Contractul onerar a adus firmei pierderi mari."
adjectiv
2Referitor la un act juridic prin care o parte primește un beneficiu în schimbul unei prestații sau al unei plăți.
„Vânzarea este un act onerar, spre deosebire de donație."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: onerară, plural: onerare.
Expresii și locuțiuni
titlu onerar — Titlu de proprietate dobândit prin cumpărare sau schimb, nu prin moștenire sau donație.
Etimologie
Din franceză onéreux, latină onerosus (împovărător), de la onus, oneris (sarcină).
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'n' înainte de 'e', nu 'onnerar'. Atenție la diftongul 'ea' din feminin: onerară.